Procedeul fabricării sticlei a fost inventat în Orientul Apropiat, de către marinarii fenicieni, care din întâmplare, au constatat că, din nisip și sodă încălzite, se forma o pastă, care, prin răcire, dobândea aspectul sticlei – o sticlă opacă de culoare verde sau albastră.
Cu o vechime de peste 500 de ani în viața noastră, sticla este un element care a stârnit pasiuni, curiozitatea savanților și ingeniozitatea meșteșugarilor.
Acum mulți ani în urmă sticlarii erau considerați printre cei mai importanți cetățeni. În Italia de exemplu, atunci când un om de rând devenea meșter sticlar aceasta era înnobilat și înscris în Cartea de Aur. Astfel, sticlarilor le era permis să poarte săbii, iar fetele lor se puteau căsători cu membri ai celor mai bogate familii venețiene.
Sticla a evoluat de-a lungul timpului, de la sticla vulcanică la sticla plană, sticla yena, sticla colorată, la fibra de sticlă și sticla optică.
Sticla, deși se află inițial în stare solidă, supusă la temperaturi de 1500 de grade devine lichidă și este foarte ușor de modelat în orice formă sau model.
Sticla este un amestec de nisip și silicați ai unor metale diferite : materiale necristalizate, cu rezistență mecanică și duritate mare, cu coeficient de dilatare mic. La temperaturi înalte se comportă ca lichidele cu vâscozitate mare. Pentru a se descompune în mod natural sticla are nevoie de aproximativ un milion de ani – ceea ce face reciclarea ei un element foarte important în viața omului, mai ales că reciclarea sticlei este unul dintre cele mai rapide procese, sticla ajungând înapoi pe rafturile magazinelor în 30 de zile.
Atunci când sticla ajunge la fabrica de reciclare, în primul proces de producție are loc o presortare organică. Cioburile de sticlă sunt zdrobite și topite, apoi turnate în produse noi, așa cum sunt borcanele sau sticlele .
Sticla nu se degradează prin procesul de reciclare, astfel încât poate fi reciclată la infinit, la fel ca și aluminiul.
Știați că, dacă o familie ar recicla toate recipientele de sticlă folosite timp de un an, energia economisită ar putea alimenta televizorul circa 100 de ore?
Pentru fiecare tonă reciclată se economisesc 2860 kg de nisip, 902 kg de sodă, 836 kg de calcar, 352 kg de feldspat, consumul menajer de apa al unui locuitor pentru 4 zile și se evită emitere în atmosferă a 315 kg de dioxid de carbon.
Sticla este un material foarte rezistent care nu se deteriorează, nu corodează, nu se decolorează și nu se pătează, iar produsele din interiorul unui recipient de sticlă rămân proaspete ca atunci când au fost îmbuteliate.
În fiecare an se produc peste 42 de miliarde de sticle și borcane ceea ce ne spune multe despre importanța majoră a sticlei în viața noastră de zi cu zi.
Așadar, cu un efort mic din partea noastră am pune sticla la locul ei, am proteja mediul și am face economie de resurse : prin reciclarea a 3.000 de sticle, evităm ca 1.000 kg de deșeuri să ajungă la groapa de gunoi.
