Deșeurile biodegradabile sunt deșeurile din care se poate obține compost, un excelent îngrășământ pentru plantele din jurul casei și pentru pământul din grădină.

Un proverb chinezesc spune că ”un deșeu este o resursă aflată într-un loc nepotrivit.”

Deșeurile nu există în natură în mod independent. Noi le generăm atunci când amestecăm resturile rezultate din activitățile noastre. Dacă am colecta toate aceste resturi separat, ele nu ar mai fi un deșeu, ci o resursă pe care am putea-o utiliza.

Unde poți colecta deșeurile biodegradabile?- într-un recipient pus undeva în bucătărie(să-ți fie la îndemâna), recipient în care pui o pungă de plastic – deja utilizată și de preferat biodegradabilă la rândul ei.

La ce trebuie să ai grijă?- deșeurile biodegradabile pe care le colectezi să nu fie ambalate. Nu arunca uleiul rămas de la gătit sau alte lichide în recipientul în care colectezi deșeurile biodegradabile. Deșeurile biodegradabile colectate separat vor ajunge la stația de compostare. Pentru a obține un compost de calitate, trebuie ca gradul de impurificare a deșeurilor biodegradabile – greșelile de colectare- să fie cât mai scăzut ( maxim 10%).De aceea este foarte important ca ele să fie colectate separat în mod corect.

Așadar punem la biodeșeurile în pubela MARO: legume și fructe proaspete sau gătite, resturi de pâine și cereale,  plante și  resturi vegetale din curte – frunze, crengi și nuiele mărunțite, flori, iarbă, zaț de cafea, plicuri de ceai, coji de ouă, coji de nucă, bucăți de lemn mărunțit, ziare, cartoane mărunțite – umede și murdare, șervețele de hârtie.

Specialiștii spun că în momentul de față, la nivelul județului Sibiu, colectarea selectivă a fracției de biodegradabil este cea mai problematică. Am învățat să punem plastic la galben, hârtie la albastru și sticla la verde, dar încă nu suntem siguri unde ar trebui să aruncăm resturile de mâncare gătită și resturile de fructe sau legume. Problema este mai ales la cartierele de blocuri, unde deșeurile reziduale și cele biodegradabile sunt amestecate de către cetățeni, în pubela neagră, dar și în pubela maro: totul pleacă de acasă, din bucătăria mamei, care de altfel are un rol esențial în tot ceea ce înseamnă colectare separată și în felul în care, cei din casă, soțul și copiii percep acest lucru.

În stația de sortare de la Șura Mică deșeurile biodegradabile ajung adesea contaminate, amestecate cu deșeurile reziduale sau  chiar cu deșeuri reciclabile aruncate la întâmplare – ceea ce  îngreunează munca celor  de la firma de salubrizare.

Tot ce vine din sol este  de obicei  biodegradabil și ar trebui colectat la maro, discuția este diferită când este vorba despre ceea ce vine de la animale – de exemplu dacă avem în frigider ouă care nu mai sunt proaspete și nu le mai putem folosi, întregi,  le aruncăm la rezidual, în pubela NEAGRĂ.

Dacă avem doar cojile de ouă, pentru că tocmai am făcut o omletă, cojile fără conținut se colectează la biodegradabil, adică în pubela MARO.

Cofrajele de ouă sunt din carton și pot fi reciclate, de aceea le punem la pubela ALBASTRĂ.

Așadar, un singur produs cumpărat din magazin trebuie colectat separat în trei pubele diferite, de aceea trebuie să ne gândim foarte bine înainte de a  arunca deșeurile.

Aruncăm la pubela neagră  și nu în pubela Maro:

• Resturi de carne și pește, gătite sau proaspete
• Resturi de produse lactate (lapte, smântână, brânză, iaurt, unt, frișcă)
• Ouă întregi
• Grăsimi animale și uleiuri vegetale
• Excremente ale animalelor de companie
• Cenușă de la sobe (dacă se ard și cărbuni)
• Resturi vegetale din curte tratate cu pesticide
• Lemn tratat sau vopsit
• Orice fel de ambalaj
• Mucuri de țigări
• scutece de unică folosință

Dacă locuiți la casă, din deșeuri biodegradabile, utilizând un compostor puteți reduce volumul de deșeuri menajere din gospodăria dvs.

După compostare, puteți utiliza materialul rezultat ca îngrășământ natural.

Uneori reciclarea este o sarcină complicată, deoarece nu știm foarte bine din ce sunt realizate obiectele pe care le folosim în viața de zi cu zi și, prin urmare, nu știm cum să le reciclam în mod corespunzător. Așadar, educația joacă un rol foarte important în calitatea vieții noastre viitoare.

Pentru că reciclăm extrem de puțin, trimitem cantități enorme de deșeuri la gropile de gunoi. Și cum avem prea puține gropi de gunoi conforme, este dramatic ceea ce se întâmplă. Substanțele toxice rezultate la groapă, cum sunt cele din levigat sau metanul emanat în aer, sunt dăunătoare mai ales pentru sănătate noastră și contribuie la accentuare schimbărilor climatice.

Așadar, reducerea deșeurilor, prelungirea vieții unor produse prin reutilizare și ulterior, reciclare, vor preveni depozitarea unor cantități importante de deșeuri la groapa de gunoi.

Clasificarea deșeurilor se face atât în funcție de forma în care se află, de materialul din care sunt realizate, cât și din punct de vedere al pericolului pe care îl prezintă pentru oameni, animale și plante:

• Deșeuri lichide – Acestea se găsesc atât în cazul gunoiului din locuințe, cât ți în cazul gunoiului obținut în urma activităților industriale. Apa murdară, lichidele organice, apa ce este folosită la spălare și chiar apa de ploaie, toate se încadrează în categoria deșeurilor lichide.
• Deșeurile solide – Acestea sunt cele mai des întâlnite și se împart în mai multe categorii:
  • - Plastic. Plasticul nu este biodegradabil, însă multe tipuri de plastic pot fi reciclate, așa că trebuie colectat separat în pubela galbenă.
  • – Metal. Ambalage și obiectele din metal sunt de cele mai multe ori reciclabile, de aceea sunt o categorie foarte importantă. Metalul, la fel ca și sticla, poate fi reciclat la nesfârșit.
  • - Hârtie și carton .La această categorie includem ambalajele din hârtie, ziarele, cutiile de la încălțăminte. Ambele materiale sunt foarte ușor de reciclat și de aceea trebuie colectate separat, cu atenție să nu fie contaminate.
  • – Sticla este un material foarte ușor de reciclat și poate fi reciclat la infinit.
• Deșeurile organice/ biodegradabile – printre deșeurile organice se numără buruienile, frunzele , florile tăiate, crengi, coji de ouă, cenușă, cărbune, par de la animale.
• Deșeuri reciclabile -acestea sunt deșeuri ce pot fi transformate în alte obiecte utile. Ele trebuie colectate separat, sortate, trimise către reciclator.Fiecare deșeu de ambalaj are pe el un cod care arată dacă este sau nu reciclabil.
• Deșeurile periculoase – Deșeurile toxice, corozive, radioctive sau inflamabile sunt toate considerate deșeuri periculoase și au un regim special.

Colectarea selectivă a deșeurilor nu este doar un moft, o modă, ci trebuie să devină o activitate de rutină a societății educate din două motive principale : pentru a trăi în curățenie, într-un mediu sănătos și pentru a diminua risipa reusrselor planetei.

Ce facem acum cu uleiul folosit la prepararea bucatelor de pe masă îmbelșugată servită alături de cei dragi nouă?

Știați că 1 litru de ulei alimentar folosit și aruncat în chiuvetă poluează un milion de litri de apă, motiv pentru care uleiul alimentar uzat este considerat unul dintre cei mai mari poluatori ai apelor și solului?

Din 1 mai 2021 în stația OMV din Sibiu, de pe Bulevardul Vasile Milea, nr/37 B, poți duce minim 2 litri de ulei alimentar uzat, colectat cu grijă și primești la schimb o cafea.

Cum colectezi corect uleiul uzat?

🌍 folosește pentru colectare un recipient din plastic transparent;

🌍 asigură-te că reziduurile sau resturile alimentare sunt îndepărtate cu grijă,; poți folosi o strecurătoare;

🌍 este important ca uleiul să nu conțină apă, pe cât posibil; Uleiul alimentar folosit poate fi transformat în : 🌻 săpun natural 🌻 combustibil bio diesel 🌻 soluții de curățat Picătură cu picătură devenim mai responsabili! #adiecosibiu #facemcetrebuie #împreunasepoate.

🧹🌍 Cine a făcut curățenie azi mâna sus??? ADI ECO SIBIU🤚👌

Cea mai bună metodă de a păstra curățenia în orașul nostru este ca toți cetățenii împreună cu autoritățile locale să facă un efort comun în această privință.

Noi, ADI ECO SIBIU, SOMA Sibiu, Street Delivery și nu în ultimul rând reprezentanții firmei Keep Calling am făcut curat, de-o parte și de alta a râului Cibin, de la Șoseaua Alba Iulia pâna la Piața Cibin.

Am reușit să parcurgem un traseu pe alocuri anevoios, alunecos, ne-am aplecat de asemenea și asupra luciului apei unde pluteau deșeuri aruncate de cetățeni iresponsabili.

Am colectat selectiv deșeurile găsite, cele mai multe fiind potrivite pubelei galbene: plastic și metal.

Sticlele si-au găsit și ele locul prin iarba proaspăt udată de ploaie, semn că cineva a făcut o petrecere în apropiere și nu a mai avut bunăvoința de a duce deșeurile până la pubela verde.

E mult mai ușor să arunci gunoiul la întâmplare decât să- l selectezi și să-l pui în pubela potrivită.

Și totuși în dorința noastră de a reda râului Cibin frumusețea naturală și de a-i păstra malurile curate ne-am rupt câteva ore din programul nostru obișnuit pentru a face o faptă bună pentru toată comunitatea orașului Sibiu.

Așadar, munca în echipă face bine individului. Un efort mic, pentru un viitor mai bun.

#adiecosibiu #somasibiu #streetdelivery #keepcalling

Din păcate, obiceiul nostru de a cumpăra „ca să fie în casă” este de multe ori păgubos pentru bugetul de familie. Întotdeauna, când se gătește prea mult sau prea variat, o parte din acele tipuri de mâncare ajung negreșit la gunoi. Așa se explică statisticile care arată că din totalul alimentelor pe care le aruncăm, 24% reprezintă hrană gătită, 24% fructe, 21% legume și 20% pâine.

!!!!Un principiu ușor de urmat – produsele noi cumpărate se pun în spatele celor deja deschise;

Mâncare gătită

24% din hrana pe care o preparăm ajunge  în gropile de gunoi, în loc să fie preparată în vase mai mici sau pusă la păstrare la congelator, când se constată că este prea multă.

 În cazul mâncării gătite, câteva caserole pot fi soluția ideală de păstrare pentru mai mult timp. Într-o perioadă în care nu avem timp de gătit sau bugetul este pe terminate, o astfel de porție salvatoare poate rezolva un prânz de familie. Metoda se poate aplica în cazul oricărui preparat gătit, de la ciorbă, la friptură sau legume.

Fructe

În fiecare an sunt aruncate milioane de fructe alterate înainte de a fi consumate. Pentru a le face să dureze mai mult, atunci când cumpărați mai mult decât e necesar, depozitați-le, curate și uscate, într-un loc rece, întunecat și bine ventilat, încercând să le așezați astfel încât să nu se atingă unul de celălalt. Mai mult decât atât, le puteți transforma în sucuri naturale, pe care le puteți consuma proaspete sau le puteți congela.
Legume

La capitolul legume, ne oprim asupra uneia din cele mai risipite legume: cartoful. Zeci de tone din acest aliment ajung anual la gunoi, în condițiile în care variantele de preparare și de păstrare ale acestuia sunt foarte numeroase. Spre exemplu, cartofii trebuie ținuți într-un loc întunecat, ca să reziste mai mult. Dacă au deja câteva săptămâni sau chiar luni, pot fi preparați, apoi congelați în porții. Mai mult, există prăjituri din cartofi și tot felul de piureuri , care se pot face adăugând doar câteva ingrediente uzuale. Cartofii mai pot fi fierți și apoi tăiați felii și congelați, pentru o cină rapidă.

Pâine

Peste 240 de milioane de felii de pâine sunt aruncate în fiecare an, în condițiile în care pâinea se păstrează foarte bine înghețată sau prăjită sub formă de crutoane, pentru supă. În plus, orice pâine uscată poate fi transformată în pesmet pentru șnițele, găluște cu prune ori budinci.

Lapte

Statistici realizate la nivel European arată că peste 5 milioane de pahare de lapte sunt vărsate în canalizare, în fiecare an, cu toate că și acest aliment poate fi utilizat în multe feluri înainte de a se strica. Laptele este ideal de inclus într-un băutură de fructe pentru micul dejun, într-un sos alb sau în budinci. Mai mult, poate fi transformat foarte ușor în lapte bătut, doar amestecând laptele proaspăt cu un iaurt natural, păstrându-l la frigider pentru câteva zile și agitându-l din când în când. Când „se prinde” poate fi fiert, strecurat, pentru a se obține din el caș proaspăt. Proaspăt, poate fi păstrat foarte bine și la congelator.

Brânză

Brânza este, de asemenea, un aliment aruncat frecvent, doar pentru că își schimbă culoarea sau mirosul. Aceasta, în ciuda faptului că poate fi utilizată în multe preparate, chiar și atunci când nu mai are prospețimea de la început. Învelișul uscat sau îngălbenit poate fi curățat și brânza poate fi utilizată apoi la gătit, în paste, sosuri sau preparate gratinate. În plus, majoritatea brânzeturilor pot fi congelate fără să își schimbe textura după dezghețare.

Așadar, planificați meniul pentru o săptămână, verificați ingredientele de care aveți nevoie în cămară sau în frigider, astfel încât să nu cumpărați decât ceea ce aveți nevoie, faceți o listă de cumpărături, evitând să cumpărați ceea ce aveți deja acasă, în acest fel economisiți spațiu de depozitare și bani. Cumpărați fructe și legume vrac, nu preambalate, în acest fel cumpărați exact cât aveți nevoie și nu riscați să se strice cele rămase.

Când aruncați mâncarea aruncați de fapt banii dumneavoastră. Orice mâncare aruncată înseamnă bani aruncați, resurse și timp irosit pentru pregătire!

Cei mai importanți 3 R – Redu, Reutilizează, Reciclează

Filosofia celor 3 R e concepută ca o ierarhie a deșeurilor, în ordinea importanței lor . Deși în timp a luat diverse forme, principiul de baza rămâne acela de minimizare a deșeurilor, astfel încât să se obțină maximul de beneficii practice din produse și să se genereze o cantitate cât mai mică de deșeuri.
În perioada de dinainte de 1989, în România, regula celor 3 R exista dar, R venea de la Recuperare, recondiționare, refolosire, ecologia nu avea nimic de-a face cu practica asta. Se spunea că totul trebuie refolosit, că nu e bine să irosim resursele țării.
În magazinele de dinainte de 1989 cele mai multe ambalaje erau din sticlă : sticla nu se deteriorează, nu corodează, nu se pătează și nu se decolorează, astfel încât produsele din interiorul unui recipient de sticla rămân la fel de proaspete ca atunci când au fost îmbuteliate, ceea ce face ca sticla să fie un deșeu de ambalaj foarte valoros. Așa că, la școală, neavând mult plastic, eram obligați să reciclăm hârtia, să aducem un anumit număr de kilograme de hârtie “la maculatură”.
Eram preocupați zilnic de treaba asta, că trebuia să ducem maculatură la școală, strângeam hârtiile, ziarele și revistele bucuroși că facem o faptă bună. Dar, uneori, se întâmpla să nu avem destulă maculatură, așa că ne mai rugăm de vecini să ne dea.
La școală, învățătoarea cântărea fiecare pachet și trecea cantitățile în dreptul fiecăruia pe listă – până ajungeam să ne facem norma de maculatură. Ceea ce conta de fapt, era că noi, copii fiind, învățam cum să colectăm separat corect, cum să reciclăm și cât de importantă este reciclarea.

Redu.Retilizează.Reciclează♻️

1. Prima etapă este aceea de a reduce cantitatea de deșeuri pe care fiecare dintre noi o producem astfel încât să ajungem să avem un impact cât mai mic asupra mediului înconjurător, de aceea ar fi bine să începem prin a refuza la magazin sau restaurant : punga de plastic, paiele de plastic, fructele ambalate în plastic, recipientele de plastic pentru mâncarea livrată acasă precum și tacâmurile de unică folosință.
   Acest principiu se bazează pe a produce cât mai puține materiale de aruncat. Dacă vom cumpăra mai puțin, vom consuma mai puțin și automat vom produce mai puține deșeuri.
   Pe lângă reducerea din sectorul comercial, un alt tip de a reduce este reducerea consumului de energie și apă prin aparate mai eficiente energetic și bineînțeles prin reducerea consumului.
2. A doua etapă este aceea de reutilizare a deșeurilor pe care deja le-am produs.
   Materialele care la prima vedere par a fi deșeuri pot fi refolosite în infinite moduri sau pot fi reparate dacă acesta ar fi motivul pentru care ar urma să fie aruncate. Depinde doar de cât de creativi putem fi în acest caz.
   Reutilizarea se face și prin donarea obiectelor vestimentare și a altor obiecte către persoane care au nevoie de acestea, în locul aruncării lor la gunoi. De asemenea, putem confecționa diferite obiecte și ornamente în casă din deșeurile de ambalaje.
3. A treia etapă este reprezentată de procesul de reciclare.
   Reciclarea înseamnă transformarea deșeurilor într-o materie primă nouă care va fi utilizată în fabricarea noilor produse.
   Reciclarea este unul din cele mai ușoare și mai eficiente moduri prin care putem ajuta mediul înconjurător. Reciclând oprim deșeurile din a ajunge în gropile de gunoi, de unde se pot răspândi în ecosistemele naturale, poluând apa și solul. Totodată, în felul acesta ajutăm economia, se creează locuri de muncă și contribuim la fabricarea de noi produse din materiale reciclate.
   Așadar, pentru a păstra un mediu înconjurător sănătos sortează de acasă deșeurile pe tip de deșeu : plastic, hârtie, metal, sticlă, menajer.
   Ce mai poți face pentru a face ca reciclarea să fie eficientă?
   • Pentru a obține mai mult spațiu, presează deșeurile, împăturește-le.
   • Nu pune deșeuri murdare în recipientele de deșeuri reciclabile pentru a evita contaminarea acestora.
   • Nu uita să cureți deșeurile murdare înainte să le pui la recipientul corespunzător.
   • Informează-te unde sunt puncte special amenajate pentru reciclare(dacă nu ai recipientul de culoarea respectivă în curte) și du deșeurile de ambalaj acolo.
   • Împărtășește cunoștințele tale despre reciclare și cu cei din jurul tău 🙂
   • Învățați-i pe copii să recicleze, acasă, la școală, dar și atunci când merg la bunici. Prin refuzul de a cumpăra lucruri de care nu avem nevoie, prin faptul că reciclăm, prin folosirea produselor din materiale reciclate , prin reinterpretarea obiectelor pe care deja le avem…de fiecare dată când facem ceva bine pentru mediu și pentru planeta noastră, ne atribuim o mică victorie în lupta cu poluarea și sufocarea planetei cu plastic.